De aproape două decenii, „Smart City“ a încetat să mai fie doar un concept futurist, concretizându-se în varii forme în orașe din întreaga lume. Europa își menține constant poziția de lider în ierarhiile mondiale, iar inițiativele locale – deși au debutat timid – înregistrează o creștere constantă.

Orașele inteligente au început să devină o realitate în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene. Avem exemple bune în acest sens, dar izolate. Marea provocare a Comisiei Europene este de a crea o piață deschisă a proiectelor «smart», bazată pe interoperabilitatea soluțiilor de acest tip“, scria în urmă cu un an Roberto Viola, directorul general al DG CONNECT (European Commission Directorate General for Communications Networks, Content & Technology).

De atunci, numărul aplicațiilor „smart“ implementate în orașele europene a crescut în mod constant. Am selectat câteva dintre cele mai apreciate proiecte la nivel european, cu potențial de replicare și pe plan local.

Sisteme de iluminare inteligentă
Iluminatul public este responsabil pentru aproximativ 25% din consumul electric al orașelor. Pentru a reduce acest consum, orașul olandez Eindhoven a adoptat un sistem inteligent de iluminare publică cu tehnologie Light-Emitting Diode (LED). Sistemul permite modificarea intensității luminoase a fiecărui corp de iluminat stradal, în funcție de cât de circulată este o stradă, folosind o rețea de senzori de prezență. Dacă rețeaua nu depistează niciun semnal, intensitatea luminii este scăzută la o valoare prestabilită, iar la apariția unui pieton sau a unui vehicul este crescută progresiv, însoțind practic deplasarea acestuia pe stradă. Sistemul permite și modificarea culorii luminii emise pentru a alerta rezidenții de iminența unui eveniment (furtuni, inundații etc.).

Management eficient al locurilor de parcare
Sistemele de „smart parking“ reduc cu până la 30% aglomerările din trafic și scad cu 40% timpul necesar găsirii unui loc de parcare. În Barcelona funcționează de câțiva ani deja o rețea de camere video și detectoare de metale care permite monitorizarea gradului de ocupare a locurilor de parcare libere din oraș. Șoferii pot accesa informațiile furnizate de rețea prin intermediul unei aplicații mobile gratuite, care le permite să afle pe smartphone unde pot găsi locuri libere gratuite, care este gradul de ocupare al parcărilor cu plată și valoarea taxelor aferente. Sistemul furnizează informații utile și operatorilor de trafic, care, pe baza datelor istorice stocate și utilizând aplicații de analiză pot stabilii tipare ale gradului de ocupare pe intervale orare, condiții climaterice, evenimente etc.

Aplicații dedicate bicicliștilor
Utilizarea mijloacelor de transport ecologice reprezintă un criteriu important în evaluarea gradului de „inteligență“ a unui oraș. De aceea, numeroase orașe de pe Bătrânul Continent, precum Copenhaga, Amsterdam, Utrecht, Strasbourg, Berlin, Sevilla, Ljubljana, Viena, Hamburg etc., alocă fonduri extinderii numărului de piste pentru biciclete. În clasamentul celor mai „prietenoase“ orașe europene cu populația biciclistă urbană, primul loc este ocupat de către Copenhaga, care a dezvoltat împreună cu specialiștii de la MIT un sistem „smart“ pentru bicicletele electrice care pot fi închiriate. Sistemul informează în timp real potențialii clienți asupra gradului de disponibilitate al e-bicicletelor, asupra congestiilor din trafic și nivelului de poluare.

Sisteme de fluidizare a traficului rutier
Creșterea populației urbane generează, automat, o evoluție similară a gradului de aglomerare rutieră, a numărului de ore pierdute în trafic și a emisiilor de noxe. Pentru a răspunde acestor provocări, Birmingham a adoptat un sistem de optimizare a suportului decizional pentru managementul traficului rutier. Cu ajutorul acestuia, echipele de monitorizare a traficului identifică orice potențial eveniment care poate duce la apariția de ambuteiaje și iau măsuri de prevenire a acestora. Sistemul stochează datele de trafic și realizează analize predictive, evidențiind orice abatere de la tiparele identificate în timp (care iau în calcul volumul de trafic, intervalul orar, evenimentele desfășurate în proximitate, condițiile meteo etc.), permițând operatorilor să înțeleagă ce evenimente pot genera în mod real probleme.