Care sunt proiectele în care vă implicați pentru susținerea dezvoltării regionale, în mod particular în privința orașelor inteligente?

Susținerea dezvoltării regionale reprezintă o prioritate pentru UE – fiind de asemenea și misiunea mea principală ca și Comisar pentru Politici Regionale. Dezvoltarea regională implică creștere economică, cât și crearea de locuri de muncă și schimbări structurale pentru a încuraja economiile să devină cât mai competitive. Prin intermediul celor două fonduri, pentru care sunt direct responsabilă – Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF) și Fondul de Coeziune, UE va investi 196, respectiv 63 miliarde euro în regiunile europene în perioada 2014-2020. Aproximativ 17,6 miliarde euro vor fi investite în România. Orașele ocupă un loc important în agenda noastră, iar prin intermediul FEDER, UE investește aproximativ 100 de miliarde. 15 miliarde din această sumă sunt gestionați de fiecare oraș în parte. Orașele sunt responsabile pentru selecția de proiecte conform strategiilor lor de dezvoltare urbană durabilă integrată. Doar pentru România au fost alocate 1,2 miliarde de Euro pentru finanțarea proiectelor selectate de reședințele de județ pentru ariile de mobilitate urbană, revitalizare urbană, regenerarea comunităților marginalizate, cât și infrastructura de educare și formare. Angajamentul nostru de a susține dezvoltarea orașelor este unul ferm. Deja finanțăm proiecte urbane prin intermediul acțiunilor de Inovare Urbană (Urban Innovative Actions). În momentul de față există o cerere de proiecte deschisă până la data de 14 Aprilie pentru orașe din toate statele membre, proiecte din domenii precum economia circulară, mobilitate urbană și integrarea migranților și a refugiaților. Prin inițiativa Smart Cities, parte din Politica Urbană a UE, ne propunem să realizăm proiecte vizibile, cu tehnologii de ultimă generație, bazându-ne pe o implicare solidă din partea sectorului privat. Mă bucur să pot spune că orașe precum Constanța și București au primit finanțare în urma participării la programul Horizon 2020. Cu această finanțare, Bucureștiul va lua parte la proiectul “CREATE”, ce pune accentul pe identificarea soluțiilor pentru decongestia traficului rutier, iar Constanța va participa la proiectul “PORTIS”, vizând mobilitatea urbană durabilă în orașele port. Orașele reprezintă motoarele economiei Europei iar noi ne angajăm să încurajăm creșterea și inovarea. De aceea politica de coeziune investește într-un număr mare de proiecte inovatoare în orașe, în domenii precum mobilitate urbană, transport în comun, cercetare și dezvoltare, regenerare urbană, dezvoltare economică și educație.

Care sunt noutățile și recomandările Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea urbană eficientă și mobilitatea?

Politica Urbană a UE, stabilită în urma Pactului din Amsterdam din Mai 2016, oferă orașelor posibilitatea de a se implica în proiectarea și implementarea politicilor naționale cât și ale UE. Comisia lucrează alături de statele membre, orașe cât și de părțile interesate la identificarea unei legiferări mai eficiente, precum și a unei finanțări adecvate și a unei înțelegeri mai bune a mobilității urbane. Aspecte precum digitalizarea transportului, combustibili alternativi, autobuze curate sau congestia sunt doar unele din chestiunile care ne preocupă, urmând ca până în Septembrie 2018, să avem un set clar de acțiuni. În România, finanțarea mobilității urbane durabile este asigurată în principal de către Programul Operațional Regional 2014-2020. Orașele au fost invitate să își prezinte strategiile de dezvoltare urbană durabilă integrate cât și planurile pentru mobilitate urbană durabilă, pentru a putea stabili prioritățile pentru investiții. Având în vedere că au existat foarte multe întârzieri în implementarea programelor, trebuie să insist asupra importanței finalizării rapide a strategiilor și planurilor. Investițiile trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de CO2 datorate transportului în orașe, la dezvoltarea rețelelor de transport în comun cât și a traficului nemotorizat, reducând astfel traficul cu mașina și prioritizând alte soluții în ceea ce privește mobilitatea.

În privința României, cât de mari sunt decalajele investiționale și cum pot fi acestea recuperate? Care este orizontul de așteptare estimat, având în vedere situația reală a economiei? Cum se situează România, în raport cu regiunea?

Comisia a publicat recent raportul de țară pentru România. În 2016, țara noastră a înregistrat o creștere de 4.9% iar estimările pentru 2017 și 2018 sunt de asemenea bune. Investițiile au crescut, România devenind unul din Statele Membre cu cel mai ridicat nivel de investiții din cadrul UE. Aceste cifre oferă o perspectivă de viitor favorabilă deși diferența de venituri, dintre România și UE, rămâne una considerabilă. PIB-ul României s-a situat la 55% din media UE în anul 2014. Vecinii României, Ungaria și Bulgaria s-au situat la 68% respectiv 47%. Raportul de țară consemnează însă și deficiențe precum cele de management cât și dificultăți în absorbția fondurilor europene, acestea afectând investițiile publice.

Cum apreciați proiectul pilot Alba Iulia Smart City 2018?

Am urmărit cu mare interes lansarea proiectului Alba Iulia Smart City 2018. Cred că este un proiect unic în România, fiind bazat pe un parteneriat între guvernul național, o autoritate publică locală și companii private. Acest proiect poate oferi beneficii imense locuitorilor din  Alba Iulia, întreprinderilor localizate aici cât și turiștilor. Soluțiile tehnologice inteligente prevăzute sunt legate de arii de investiții susținute de către politica de coeziune, precum eficiență energetică în infrastructura publică, guvernare electronică (e-guvernare),dezvoltarea turismului sau dezvoltarea instrumentelor de educație digitală. Sunt sigură că putem crea sinergii între proiectul pilot Smart City și investițiile politicii de coeziune. Municipalitatea Alba Iulia are un istoric foarte bun în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate de UE. Orașul a beneficiat de mai multe investiții co-finanțate de către Fondul European de Dezvoltare Regională, dar și de către alte surse, precum Programul de cercetare al EU, Horizon 2020, iar acest lucru se datorează mai multor factori. Buna capacitate de gestionare reprezintă cu siguranță unul dintre acești factori, municipalitatea fiind astfel un exemplu pentru alte orașe. Strategia integrată pentru dezvoltare urbană durabilă oferă un cadru pentru optimizarea impactului proiectelor precum Smart City 2018.

Care ar trebui să fie prioritățile autorităților locale și regionale pentru a dezvolta orașe care să asigure facilități și o viață mai bună locuitorilor?

Autoritățile locale și regionale ar trebui să aibă răspunsul la această întrebare. Experiența în cadrul UE a demonstrat valoarea pe care strategiile integrate de dezvoltare pe baze locale o au. Această abordare este reflectată în legislația UE cu privire la fondul regional de dezvoltare, care solicită în mod explicit investiția în orașe pe baza strategiilor integrate de dezvoltare urbană durabilă, ținând cont de provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu. O strategie integrată ar trebui să fie bazată pe o analiză complexă a provocărilor cât și a potențialurilor, și ar trebui să sprijine viziunea pe termen lung și obiectivele pentru dezvoltare durabilă ale oricărui teritoriu. Aceasta ar trebui concepută în parteneriat cu toate părțile interesate și ar trebui să țină cont de împrejurimi pentru a dezvolta aderențe urban-rurale. Strategiile ar trebui să fie ambițioase și să abordeze provocări cheie în ceea ce privește dezvoltarea urbană, precum mobilitatea, poluarea, incluziunea socială, dezvoltarea capitalului uman, infrastructură, inovare, cercetare, dezvoltare economică, modernizarea guvernului, etc. Însă aceste strategii trebuie să fie și realiste, ținând cont de resursele financiare disponibile sau de capacitatea de a gestiona proiecte de investiții.

Care este stadiul de implementare al politicilor regionale, în privința României?

Toate programele cofinanțate de către Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru perioada 2014-2020 sunt stabilite, însă sunt îngrijorată cu privire la implementarea lentă a acestora. Pentru unele arii de investiții au fost lansate cereri de proiecte, însă există multe întârzieri. Orice întârzieri în implementarea programelor reprezintă un risc tot mai mare de a nu respecta termenele limită din anii următori.

Considerați că sunt de preferat parteneriatele public-private sau dezvoltarea de către autorități prin mijloace de finanțare proprii, respectiv atrase?

Pentru orice investiție pe care autoritățile doresc să o facă este foarte important să fie evaluate opțiunile, precum includerea diferiților parteneri și alegerea soluțiilor care utilizează resursele într-un mod optim, și aduce beneficii substanțiale societății. Comisia încurajează autoritățile din cadrul UE să ia în considerare implicarea sectorului privat în finanțare și realizarea de proiecte de infrastructură, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-private. Cu toate acestea, este la latitudinea Statelor Membre și a autorităților naționale să aleagă nivelul și modelul de implicare a actorilor din mediul privat. Având ca punct de plecare resursele financiare și expertiza sectorului privat, parteneriatele public-private bine structurate pot fi la fel de eficiente ca proiectele de infrastructură finanțate cu fonduri publice. În cazul României însă, acest concept nu a fost însă testat. Luând în considerare nevoile imense de investiții ale țării, ce nu pot fi acoperite de către finanțări naționale sau din partea UE, consider esențial să se analizeze posibilitatea de a lucra și cu parteneri din sectorul privat. În acest context, Comisia recomandă autorităților să efectueze evaluări pentru a determina dacă potențialele beneficii asociate unui proiect de investiții PPP sunt justificate de către costurile aferente acestei abordări, incluzând aici și costul finanțării private.

Care sunt principalele soluții pentru a răspunde provocărilor mobilității urbane?

În abordarea provocărilor de mobilitate urbană Comisia Europeană promovează dezvoltarea unui Plan de Dezvoltare Urbană Durabilă (SUMP), care prevede o serie de măsuri conexe necesare pentru a răspunde nevoilor oamenilor și întreprinderilor. Un astfel de plan (SUMP) trebuie creat în urma unei analize a tendințelor demografice și socio-economice, si trebuie să abordeze toate formele de transport dintr-o zonă urbană funcțională. Soluțiile pentru întâmpinarea provocările de mobilitate urbană trebuie analizate și identificate într-un SUMP deci așadar, acestea vor fi diferite, de la oraș la oraș. Comisia susține mai multe inițiative precum portalul ELTIS pentru mobilitate urbană, cât și inițiativa CIVITAS, care permite dezvoltarea soluțiilor inovatoare de mobilitate, accesul la cunoștințe și schimburi de experiență. Astfel, orașele își pot găsi inspirația cu ajutorul soluțiilor deja existente care s-au dovedit a fi eficiente în alte orașe, sau pot contribui cu alte abordări inovatoare. Soluțiile de mobilitate urbană durabilă ar trebui să se concentreze pe reducerea transportului cu automobilele personale, promovând sistemul de transport în comun ca eficient, accesibil și atractiv. Multimodalitatea ar trebui să favorizeze combinarea diferitelor moduri de mobilitate cât și să faciliteze alternarea mersului, deplasării cu bicicleta, transportului în comun și folosirii mașinii personale. Pentru a atinge astfel de obiective, este important să se acorde atenție și unor măsuri precum armonizarea sistemelor pentru bilete, informații cu privire la călătorii, parcări, precum și a măsurilor și stimulentelor pentru a influența comportamentul în materie de mobilitate.

Pentru cititorii mai puțin familiarizați cu instituțiile europene care sunt principalele dvs. atribuții?

Ca și Comisar pentru Politici Regionale, dețin o responsabilitate însemnată: furnizarea de investiții și a unui plan strategic pentru dezvoltarea regiunilor Uniunii Europene. Prioritatea mea principală este să sporesc impactul politicii noastre pentru a crea noi locuri de muncă precum și creștere economică. Alături de echipa mea, încerc să abordez chestiuni precum inegalitatea dintre diferite țări și regiuni ale Europei. Această funcție nu constă numai în transferarea de fonduri de la regiuni mai dezvoltate către regiuni mai puțin dezvoltate, ci în susținerea regiunilor Europei să își găsească propria cale de dezvoltare, încurajând schimbul de bune practici. Astăzi, Politica Regională, la 42 de ani de la crearea Fondului European de Dezvoltare Regională, reprezintă politica principală a UE, cuprinzând o mare parte din bugetul Uniunii Europene. Mă bucur să pot spune că sunt ambasadorul unei politici, care, prin intermediul investițiilor, permite oamenilor din UE să aibă o viață mai bună. Mă bucur foarte mult când vizitez proiecte și observ beneficiile pe care Uniunea Europeană și această politică le aduc cetățenilor.