În primul număr al acestei reviste, am deschis tema integrării mediului în procesele decizionale ale Cetății, încercând să exemplificăm prin domeniul schimbărilor climatice. Este o temă care necesită analize aprofundate și particularizare pentru fiecare autoritate locală, pentru că în funcție de anumite criterii, se pot formula alternative și proiecte realiste și fezabile menite aplicării în viitorii 20-30 de ani, cu precădere în domeniul adaptării sistemelor din mediul urban la schimbările climatice și creșterii rezilienței urbane.

Vom continua aici cu ceea ce este un imperativ al acestui secol și anume nevoia de acțiune mai hotărâtă și trecerea din sfera definirii conceptelor, a luării angajamentelor prin semnarea și ratificarea unor instrumente juridice internaționale, la etapa de aplicare concretă și verificare a performanțelor. Această etapă se impune ca și ca să marcheze calitatea îmbunătățită a actului de guvernare.

Ca țară, avem nevoie de racordare la sisteme regionale și internaționale, dar prin aplicarea flexibilă și suplă la condițiile noastre concrete a metodologiilor general agreate pentru verificarea și consolidarea unui cadru instituțional cu adevărat robust. Avem nevoie de un cadru instituțional și de reglemenetare care să aibă în vedere situația actuală, cea la care s-a ajuns prin angajarea unor resurse diverse și importante, suntem pe parcurs și nu mereu la început, iar realizările sau eșecurile anterioare trebuie recunoscute, ori asta se face prin analize obiective.

Cadrul instituțional poate fi reformat și cu siguranță îmbunătățit, dar pornind de la cele deja întreprinse și luând în considerare tendințele externe. În acest fel structura instituțională va rezista fără alte modificări menite să întârziere relansarea economică a țării, cel puțin până la o accesare concretă a fondurilor europene din actuala perioadă de finanțare. Crearea unor instituții după modele potrivite altor țări nu s-a dovedit cea mai eficientă metodă, iar dinamica actuală ne sprijină să adoptăm cel mult modele hibrid, create prin combinația dintre modele de succes experimentate de două sau mai multe țări comparabile cu noi după cel puțin câteva criterii. În practica internațională, țările preiau și adaptează modelele instituționale potrivite condițiilor și nevoilor proprii. Iată de ce este necesar ca periodic să se procedeze la analize rapide și concentrate instituționale și legislative, pentru a aplica realist și cu costuri reduse orice nevoie de îmbunătățire a activităților manageriale.

Este un bun prilej pentru a regândi și necesarele mecanisme de monitorizare și control din orice domeniu, pentru a le fi evidențiate performanțele, dar și lipsurile sau nevoia de imbunătățire. Acestea vin împreună cu verificarea modului în care acestea au funcționat și atingerea echivalenței cu cele internaționale. Este vorba despre o logică în a ne promova propriile metode care apoi vor putea înlocui în modul cel mai transparent mecanismele de monitorizare externe. Este vorba despre maturitatea și robustețea unor sisteme instituționale și de management.

Revenind la scopul propus pentru această analiză, la parcurgerea pașilor necesari integrării mediului în sistemul de management la nivel local, aș menționa oportunitatea de a se efectua cât mai devreme aceste analize care sprijină deciziile ulterioare, fiindcă le dau baza obiectivă de sustenabilitate și necesitate. Astfel de analize sunt o prioritate a momentului și lipsa lor poate duce la promovarea unor noi structuri, de orice tip ar fi acestea, care nu sunt neaparat viabile și chiar pot produce întârzieri și blocaje pe perioade de timp greu de definit.

Timpul rămânerilor în urmă ar trebui depășit acum, pentru că asta așteaptă cetățeanul român care vrea să fie mândru când merge înafara granițelor țării. O asemenea analiză a perfromanțelor instituțiilor existente până în prezent, va fundamenta nevoia păstrării unora dintre instituțiile care și-au îndeplinit rolul pentru care au fost formate în etape anterioare, putând fi astfel perfecționate pentru o transformare calitativă adecvată fazei de parcurs în următorii ani. Analiza va evidenția și acele instituții neviabile, cu responsabilități defectos efectuate sau dublând activități de același tip care se desfășoară și în alte unități și care vor trebui înlocuite cu instituții cu rol clar definit etapei și procesului managerial integrat pentru a străbate drumul cu coerență în următorii ani.

Ca în orice analiză, este important înțelesul terminologiei și aș da un singur exemplu: cel al managementului integrat de mediu, față de mediul în managementul integrat al autorității locale. În prima formă de exprimare, ne referim la integrarea tuturor aspectelor de mediu sub un management integrat care să conducă la formularea politicilor de mediu la nivel național și dând acele linii directoare pentru activitatea locală. Acest management integrat se face de către autoritatea centrală competentă (din ministerele și agențiile de resort) și terminațiile din teritoriul ale acesteia. De aici vor porni analizele pachetelor legislative de mediu, care să fie verificate pentru evitarea pe viitor a prevederilor neclare și/sau chiar antagonice Verificarea are în vedere și tendințele, adică reglementările aflate în dezbatere și pregătire la nivel european și național, fiindcă speclialiștii noștri participa la grupurile de lucru cu aceste teme. La nivel local avem centrul de greutate aplicativ, acela care reunește aplicarea pachetelor legislative de mediu, cu caracterul lor unitar pe întreg teritoriul țării, cu cerințele concrete ale fiecărei autorități locale.

Există cu siguranță condiții, aspectele de mediu, sectoare care sunt diferite uneia sau alteia dintre autoritățile local, iar acestea produc modificări ale abordării manageriale locale. Este logic și coerent, chiar dacă nu este ușor, pentru că suntem în fața unor analize multicriteriale, la intersecția dintre abordarea verticală a primei categorii de pachete legislative de mediu, cu abordarea orizontală a sectoarelor și domeniilor de intervenție care fac obiectul managementului integrat de la nivelul autoritățiilocale respective.

Aceste analize ale performanțelor instituționale sunt necesare pentru stabilirea necesităților curente și viitoare de dezvoltare comunitară, evitarea unor costuri suplimentare create de alocarea de fonduri pentru alte forme de instituții noi. De multe ori se întâmplă să se aloce resurse pentru a crea instituții cu rol și atribuții încă insuficient definite în lipsa acelărași analize de necesitate instituțională. Fundamentarea deciziilor o fac specialiștii din sectoarele în care se desfășoară activitățile, dar în echipe care să asigure că propunerile de decizii nu au bază subiectivă. Rezultatele acestor analize se dezbat cu publicul interesat, fiindcă aplicarea ulterioară urmează să producă rezolvări ale unor probleme, iar rezultatele vor fi ulterior cuantificate și prezentate cetățeanului. Asemenea analize sunt necesare la fiecare autoritate locală care va urma să își creeze planuri strategice de dezvoltare, fiindcă cofinanțările trebuiesc susținute prin argumente obiective, între care continuitatea unei priorități este totdeauna prezentă. Spuneam că sectoarele și domeniile de intervenție sunt dintre cele mai diverse, în funcție de numărul de cetățeni, tipul activităților, localizarea autorității locale respective. Astfel, dacă dăm exemplul actual al planurilor de mobilitate urbană durabilă (PMUD) vom avea o radiografie a necesităților pentru toate mijloacele de deplasare. PMUD are în vedere transportul de orice fel, de la transportul aerian la cel pe calea ferată sau rutier, de la traficul cu mașina până la mersul cu bicicleta sau pe jos.

Acest tip de plan de mobilitate vizează doar mijloacele de transport și prin urmare direcțiile de acțiune și proiectele vizează anumite tipuri de activități. Există deja o varietate de asemenea planuri de mobilitate, prin urmare avem și întrebarea despre rolul și responsabilitățile instituțiilor participante la aplicarea lor. Cine și ce face? Cine este beneficiarul? Desigur că beneficiarul final este cetățeanul, dar avem și un beneficiar care face managementul aplicării unui asemenea plan. Aici avem din nou o analiză instituțională, care poate fi punctual și rapid efectuată de o echipă interdisciplinară care cunoaște problematica. Desigur că o putem exemplifica aici, dar nu este în scopul acestei prezentări.

Există însă alte planuri locale de mediu, energie, dezvoltare durabila, Agenda 21, etc. Toate aceste planuri si programe trebuie să devină convergente, să răspundă nevoilor cetățeanului rezident în acea zonă, fiindcă el este primul beneficiar al planurilor. Aceste documente programatice trebuie să stabilească ruta pe care se deplasează autoritatea locală respectivă în urmatoarele decade ale secolului 21 și care sunt prioritățile de vârf care rămân indiferent de alternanța politică din funcțiile decizionale. Domeniile de intervenție pot fi în planuri diferite, dar trebuie să aibă legătură unele cu altele, să prezinte trasabilitate și coerență, ori pentru asta nu există modele predefinite de preluat de undeva. Este rolul specialiștilor cu experiență concretă să verifice condițiile concrete de țară și de la nivel local, pentru a propune acele măsuri cu adevărat fezabile în condițiile actuale.

Analizând doar aceste aspecte instituționale și făcând o inventariere sumară pe internet a documentelor programatice deja prezentate în susținerea pozițiilor oficiale și pentru accesarea fondurilor europene din perioada actuală, aflată în desfășurare, opinia profesională este că prioritatea actuală este evitarea unor întârzieri suplimentare celor care deja au avut loc. În vederea concretizării unor asemenea analize de necesitate a dezvoltării instituționale curente în general și de mediu în special, pentru o coerentă integrare a mediului în conceptul general de management integrat al autorității locale.

Vom continua în viitorul sperăm apropiat, cu repere de conținut al analizei, cu liste și chestionare de verificare a situației actuale, pentru colectarea unor date reale și utile analizei cadrului instituțional. P

entru că nu știm care va fi prilejul următor, am punctat aici câteva elemente pentru inventarerea aspectelor relevante: (I) inventarierea autorităților și instituțiilor de la nivel central și local cu atribuții în domeniul mediului. (II) atribuții și responsabilități în planificarea de mediu și aplicarea legislației și managementului de mediu. (III) inventarierea sectoarelor și domeniilor de intervenție din cadrul respectivei autorități de mediu. (IV) stabilirea listei cu instituțiile existente viabile pentru etapa viitoare: (V) formularea unor propuneri de instituții noi cu rolul să completeze cadrul instituțional, etc. Prin acest tip de radiografie instituțională se profilează cu obiectivitate acele activități care rămân în sistemul public și cele care pot fi transferate spre sistemul privat, în sfera afacerilor, a parteneriatelor cu caracter public-privat, ori al societății civile. Exemple ale altor țări, aplicabile României doar în formă cel mult hibrid, ne dovedesc că unele activități rămân prin tradiție în responsabilitatea Statului, fie că sunt strategice sau doar de importanță vitală pentru viața Cetății. În același timp, prin analiză se pot identifica acele domenii ce pot fi transferate spre parteneriate cu caracter public-privat sau în sfera afacerilor, dar cu punerea bazelor unor mecanisme transparente, adecvate de monitorizare și control. Se vorbește de decenii despre oameni potriviți instituțiilor necesare societății și nu invers.

Poate că a sosit momentul pentru așa ceva, adică personal competent profesional funcției pe care o îndeplinește, pentru ca să formuleze propuneri coerente și realiste decidentului politic. La nivel local trebuie să fie acțiunea competentă, pentru ca acolo se văd imediat rezultatele, performanțele, dar și eșecurile. O asemenea viziune, care consideră nevoile de astăzi, dar și pe cele de mâine, va produce rezultate și va reconstrui încrederea și respectul cetățeanului, dar și instituțiilor care-și vor redobândi prestigiul. Să punem la loc de cinste competența și pregătirea managerială din domeniile ce formează administrația locală.

Dr.ing. Serena Adler

Expert de mediu

Senior Contributor Smart City Magazine