Care considerați că va fi impactul aplicării Regulamentului 2016/679 ce va intra în vigoare din 25 mai 2018, privind protecția datelor personale pentru persoanele fizice?

Considerați oportune aceste modificări, dar și înăsprirea sancțiunilor aplicabile operatorilor de date cu caracter personal? Principiile care stau la baza Regulamentului sunt principii pe care le susțin fără echivoc. Protejarea datelor este o condiție indispensabilă a oricărei societăți libere şi democratice. Cu toate acestea, nu pot ascunde că am rezerve semnificative cu privire la cuantumul ridicat al sancțiunilor, şi aceasta nu neapărat pentru valoarea lor în sine, ci pentru efectul negativ disproporționat pe care îl pot avea asupra IMM-urilor, sectorul cheie al economiei europene. Am încredere că autoritățile din România vor adopta măsuri înțelepte, care să pună un accent mai ridicat pe informare şi pe prevenire decât pe sancționare. La nivel european, cred că este sarcina Comisiei să depună mai multe eforturi de conciliere a interpretărilor naționale și a celor europene. Totodată, nu văd de ce autoritățile române n-ar putea explora posibila soluție a derogării pentru o implementare ulterioară a bunei informări a beneficiarilor și a celor afectați

Cum vedeti evoluția Municipiului Alba Iulia în 2018, ținând cont de proiectul “Alba Iulia Smart City 2018? Poate acesta să devină un reper în regiune?

Alba Iulia dispune de resursele necesare pentru a face din acest proiect unul de succes. Principalul atu este resursa umană de calitate și determinarea oamenilor din societatea civilă și mediul de afaceri albaiulian. Cred că cetățenii acestui frumos oraș, important simbol pentru întreaga Românie, pot demonstra că implementarea eficientă a cooperării dintre spațiul privat şi cel public, în vederea promovării cercetării şi dezvoltării, este posibilă şi dezirabilă. În aceste condiții, îi pot asigura pe albaiulieni de întregul meu sprijin pentru realizarea tuturor proiectelor care pot transforma Alba Iulia într-un oraș modern și digital. Trebuie însă să avem în vedere că acest tip de inițiative nu trebuie politizate și trebuie să meargă dincolo de simpla implementare de moment a unor soluții inovative – indiferent de opțiunile politice, pentru succesul inițiativei este nevoie de colaborarea tuturor actorilor semnificativi și trebuie gândită o reală strategie pe termen lung. Sunt convins că acest proiect va beneficia și de întreg sprijinul guvernamental.

În ce măsură este nevoie de implicarea constantă a autorităților în dezvoltarea viitoarelor orașe inteligente, având în vedere faptul că numeroși operatori privați aleg să dezvolte proiecte pilot?

Avem autorități pregătite să facă față noilor cerințe ale mediului european dezvoltat? Evident, la mijloc este vorba şi despre un proces de învățare, de adaptare şi de îmbunătățire a calității actului administrativ. Autoritățile locale şi implicarea lor activă în aceste proiecte este esențială nu numai din perspectiva dezvoltării economice, ci şi pentru că aceste proiecte au drept obiective crearea unor orașe moderne şi inteligente, inclusiv din punct de vedere al infrastructurii sau al serviciilor publice oferite. Orașele inteligente nu sunt doar acelea în care este prezentă industria de vârf. Orașele inteligente sunt cele în care cetățenii pot trăi o viață mai bună.

Care sunt provocările cele mai mari în recuperarea decalajelor investiționale între România și țările care se bucură de investiții în dezvoltarea orașelor viitorului?

Cea mai mare provocare rezidă tocmai în integrarea armonioasă a tehnologiei informatice şi a Internetului lucrurilor în administrarea problemelor ce ţin de dezvoltarea urbană. Iar problema nu este numai una investițională – problema este de a găsi soluțiile tehnologice capabile să facă administrarea orașelor mai transparentă, mai eficientă şi capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor. De aceea, pe lângă decalajele între ţări este vorba și de capacitatea de adaptare a orașelor la aceste noi oportunități şi provocări. Obiectivul edificării de „orașe inteligente” presupune tocmai adaptarea la specificul local şi luarea în considerare a agendei locuitorilor. Orașele Madrid sau Amsterdam care conduc în topul proiectelor de utilizare inteligentă a tehnologiei au reușit să folosească resursa cea mai de preț: creativitatea locuitorilor lor. De fapt, pentru a face rost de resursă investițională, trebuie mai întâi creat un ecosistem care îmbrățișează inovația și tehnologia, iar pentru asta orașele au diferite mecanisme la îndemână – de la dezvoltarea unor rețele de huburi și incubatoare de afaceri, reduceri de taxe locale până la îmbunătățirea infrastructurii și finanțarea directă a startup-urilor.

Este lipsa aplicării la programele de finanțare europene una dintre cauzele principale care întârzie dezvoltarea centrelor urbane?

România are de recuperat teren în acest domeniu, fără îndoială. Țara noastră beneficiază la nivel național de aproximativ 7 miliarde de euro pe an prin fonduri structurale pentru perioada 2014-2020, dar a accesat sub 1%. În același timp, la nivel european sunt competiții de proiecte pentru granturi europene în valoare de 23 de miliarde de euro pentru care nu aplicăm decât în proporție de 3%. Pe proiectele centrate pe inovare, Orizont 2020, există prea puțini aplicanți români și, cu siguranță, prea puțini manageri de proiecte din țara noastră. La fel se întâmplă și cu privire la Planul European de Investiții Strategice, unde avem doar 3 proiecte din România, două a unor bănci multinaționale și unul realizat de o companie românească în domeniul Victor Negrescu ”Principala direcție pe viitor trebuie să fie axată pe dezvoltarea antreprenoriatului românesc” 12 smartcitymagazine.ro 13 energiei. Trebuie ca autoritățile locale să fie lăsate să își adapteze modul de organizare, să investească resurse mai mari în direcțiile dedicate fondurilor europene și să își schimbe atitudinea din una pasivă într-una cu adevărat dinamică.

Cum apreciați evoluția pieței digitale în România, și care sunt strategiile care ar putea fi aplicate pentru a crește acest sector? Cum apreciați nivelul de calificare al forței de lucru, raportat la rezultatele finite (produse/ tehnologii)?

Din fericire pentru România, potențialul de creștere este în continuare semnificativ, iar facilitățile acordate la acest nivel își dovedesc în continuare utilitatea. În domeniul TIC, calificarea nu este în sine o problemă, deși este nevoie cu siguranță de un număr mai mare de specialiști. Spre exemplu, fără o schimbare a grilelor salariale va fi greu să avem în continuare profesori de informatică pentru a forma generațiile de mâine. Principala direcție pe viitor trebuie să fie axată pe dezvoltarea antreprenoriatului românesc. Avem specialiști buni, dar nu avem suficiente produse românești. Avem idei excelente, dar nu avem capital de risc sau business angels români. Avem uneori produse, dar nu știm să le vindem sau nu avem cum să ieșim pe piața externă. Soluția cuprinde trei variabile: educație antreprenorială, fiscalizare activă pro-investițională și internaționalizare.

Planurile și inițiativele majore pentru 2017?

În acest an voi continua să mă axez pe direcțiile profesionale promovate în primii doi ani și jumătate de mandat, și mă refer aici în mod special la: – promovarea sectorului TIC și de afaceri românesc, prin organizarea Zilei Digitale a României și a Zilei Antreprenorului român la Parlamentul European; – accesul la granturi europene pentru România, prin lansarea unor sesiuni de informare specializate în țară; – îmbunătățirea imaginii României prin proiecte dedicate Centenarului și Președinției române a Consiliului. Un element nou va fi dorința mea de a scoate în evidență capacitatea României de a fi în leadership-ul european, printr-o mai mare vizibilitate în media.