Numărul proiectelor „smart“ inițiate de orașele și municipalitățile din România este în continuă creștere. Abordările și resursele limitate reduc însă, în numeroase cazuri, posibilitățile de extindere și interconectare ale acestor inițiative, astfel că numărul orașelor inteligente rămâne încă unul redus.

Tot mai multe orașe din România își manifestă intenția de a accede la statutul „smart“. Și nu este vorba doar de orașe mari, precum Oradea, Timișoara, Sibiu, Constanța, Galați sau Cluj, ci și de localități mai mici precum Florești, Piatra Neamț sau Lugoj, care încep să integreze sisteme inteligente în infrastructura urbană pentru a face față provocărilor cu care se confruntă.
Sunt tot mai multe exemple în acest sens în ultimii 2-3 ani, dar care împărtășesc un defect major și anume că implementează soluții singulare, care nu sunt concepute din start pentru a fi interconectate și integrate într-un sistem mai mare, ceea ce limitează atât beneficiile obținute, cât și posibilitățile de extindere ulterioare.
Un exemplu concret în acest sens este sistemul de management al traficului al Capitalei (BTMS – Bucharest Traffic Management System), implementat în perioada 2008-2009 și care a beneficiat de un upgrade în 2015 pentru a deveni un „Sistem Inteligent și Integrat de Transport“. Dar care acoperea, la finalul anului trecut, doar puțin peste 120 de intersecții importante din totalul de peste 430, adică sub 30%. Iar din cele 120, mai puțin de jumătate sunt monitorizate video.
Conform declarațiilor oficialilor Primăriei Capitalei la nivelul anului 2015, sistemul inteligent ar fi trebuit să furnizeze informații în timp real și despre locurile de parcare disponibile în oraș, un lucru stringent necesar în condițiile în care în București existau anul trecut peste un milion de mașini înmatriculate. Dar care nu se întâmplă încă.

Nevoia stringentă de integrare
Așa cum sublinia un oficial Telekom România în urmă cu un an – la scurtă vreme după inaugurarea proiectului-pilot din Parcul Tineretului (care a interconectat în premieră în România patru soluții „smart“ într-o platformă Iot unică) –, implementările singulare, izolate, nu pot transforma, automat, un oraș într-unul inteligent.
Desigur, soluțiile de trafic inteligent, cele de iluminat, sistemele de supraveghere video etc. sunt inițiative utile și necesare și pot reprezenta un bun punct de plecare. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie consolidate prin interconectarea lor într-un ecosistem mai complex. Ori, dacă privim situația din această perspectivă, numărul orașelor authotone care pot emite pretenții reale de „Smart Cities“ este, încă, foarte mic. Pentru că, în marea majoritate a cazurilor, sistemele inteligente implementate până în prezent au fost adoptate pentru a răspunde unor probleme specifice – ceea ce este, evident, salutar –, dar nu au fost dezvoltate în perspectiva unei abordări integrate și nu includ componente care să faciliteze o astfel de evoluție.

Excepția Alba Iulia
Singura excepție care se prefigurează la momentul actual este proiectul Alba Iulia.
Un prim element de unicitate al acestui „caz“ ar fi faptul că, spre deosebire de restul inițiativelor „smart“ consemnate până la acest moment la nivel local, proiectul-pilot „Alba Iulia Smart City 2018“ a fost lansat și susținut public și oficial de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Mai relevant este însă faptul că Orange România, care și-a asumat realizarea proiectului, ce se va face cu finanțare europeană printr-un parteneriat public-privat – o altă excepție la nivel național –, construiește din start o infrastructură deschisă (pe tehnologie Lora WAN), astfel încât să asigure interoperabilitatea soluțiilor. Care nu sunt deloc puține: • soluție de transport public inteligent; • sisteme de comunicare și interacțiune cu cetăţenii; • soluție de monitorizare a calităţii aerului; • sistem de management al iluminatului public; • management și contorizare inteligentă a sistemului public de distribuție a apei etc.
Un alt aspect important este că Alba Iulia întrunește o serie de condiții propice abordării „smart“. Sintetizate anul trecut de Nicolaie Moldovan, city-managerul orașului, astfel: „Cea mai importantă realizare a orașului Alba Iulia, dincolo de cifre și de sume investite, este că primăria are o echipă de dezvoltare comunitară de 35 de specialiști, cei mai mulți fiind angajați pe durată determinată și plătiți pe proiecte de finanțare nerambursabile. (…) Suntem o echipă care a beneficiat de stabilitatea politico-adminstrativă a unui primar aflat în funcție din 1996. (…) Ne-am concentrat atenția încă de acum 13 ani pe atragerea de bani în orașul nostru din buzunarul altor entități publice sau private. (…) Suntem primul oraș din România care are un manual de brand (…) Avem o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung – întocmită cu experții Băncii Mondiale pentru că am fost primul oraș din România care a beneficiat de asistența acestora –, în care unul dintre obiectivele prioritare este transformarea orașului într-unul inteligent.“
Este un cumul de condiții pe care puțin probabil ca un alt oraș din România să îl poată întruni. Dar aceasta nu exclude câtuși de puțin posibilitatea replicării modelului de abordare și a strategiei de dezvoltare, adaptată în funcție de resursele și obiectivele specifice fiecărui oraș. Lucru care presupune însă viziune și continuitate, aspecte la care numeroase municipalități din România sunt încă deficitare.