Bursa.ro: Smart City, o soluţie prezentă pentru un viitor sigur

0
66

BURSA, George Marinescu

 E.S. Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucureşti: “Autorităţile şi instituţiile locale şi cele europene sunt interesate în dezvoltarea oraşelor inteligente” 
* Corneliu Mănescu, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: “Smart City este o modalitate prin care vom asigura existenţa rasei umane pe Pământ”

Conceptul de Smart City este unul dintre cele mai folosite în ultimii ani de către autorităţile centrale şi locale, precum şi de cele europene. Importanţa lui a fost demonstrată şi de faptul că în cadrul primei ediţii a Forumului de Afaceri din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, care s-a desfăşurat în această lună la Bucureşti, a existat o amplă dezbatere cu privire la oraşele inteligente, oraşele viitorului. Proiectele bazate pe conceptul smart city sunt printre primele care primesc finanţare atât din partea forurilor europene, cât şi din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare. De aceea, în România şi în Ungaria s-a constatat în ultima vreme o adevărată emulaţie cu privire la punerea în aplicare a conceptului smart city. De exemplu, în ţara noastră, există în acest moment aproape 200 de proiecte dedicate oraşelor inteligente. Pentru a corela bunele practici din acest domeniu, Ambasada Ungariei la Bucureşti a organizat, ieri, un forum de afaceri în care au fost prezentate proiecte importante din România şi din ţara vecină, menite să atragă interesul reprezentanţilor administraţiilor publice locale pentru implementarea conceptului smart city. Prezent la eveniment, Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, a amintit că acest concept a constituit una dintre temele principale de discuţie din cadrul Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări: “Conceptul de smart city este prioritar pentru Iniţiativa celor Trei Mări, iar Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare este unul dintre potenţialii finanţatori ai proiectelor din acest domeniu. Politicienii din regiune consideră că acest concept este foarte important, deoarece priveşte tot ce intră în componenţa unui oraş, pentru asigurarea unui trai mai bun. Ne bucură definiţia largă a conceptului, pentru că autorităţile şi instituţiile locale, precum şi autorităţile europene sunt interesate în dezvoltarea oraşelor inteligente, iar conceptul este interesant şi mişcă fantezia locuitorilor, organizaţiilor neguvernamentale şi oamenilor de afaceri care toţi sunt parteneri într-un smart city”.
*  Interoperabilitatea, un principiu fundamental pentru smart city
Referitor la implicarea politicienilor şi a autorităţilor centrale pentru sprijinirea proiectelor smart city, Corneliu Mănescu, director general adjunct în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), a spus: “Smart city este un subiect care ne captează atenţia. Pentru cei din zona administraţiei publice şi pentru edili, smart city este o modalitate prin care se rezolvă majoritate problemelor privind mobilitatea urbană, reţelele de utilităţi, deşeurile, calitatea vieţii. Este necesară o abordarea coerentă a tuturor componentelor în care aceste sisteme vor funcţiona pentru a asigura o condiţie esenţială: interoperabilitatea”.
El a precizat că Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale se concentrează pentru o abordare sistematică şi în strânsă legătură cu adminis­traţiile locale, ca beneficiar direct, şi cu industria de profil, ca direct furnizor, iar dezvoltarea conceptului de smart city se poate realiza eficient, în timp scurt şi cu impact pozitiv asumat. De altfel, MCSI a demarat în urmă cu doi ani consultări publice cu privire la acest concept, a realizat un ghid pentru implementarea lui, iar în 2018 a fost aprobat un memorandum pentru elaborarea unei strategii naţionale pe smart city.
În urma acestor demersuri, în acest moment, în ţara noastră există aproape 200 de proiecte realizate pe smart city prin intermediul Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate (ARSCM), dintre care cele mai multe – 65 – sunt realizate în Alba Iulia şi în împrejurimi.
Corneliu Mănescu a menţionat că este nevoie de realizarea interconectării unui sistem inteligent în zona Capitalei, pe zona de transport public, a unui sistem dezvoltat pe aceeaşi zonă în judeţele limitrofe. El susţine că dacă toate localităţile vor utiliza acelaşi sistem integrat şi interconectat, atunci se va putea vorbi despre atingerea scopului: interoperabilitatea sistemelor..
Corneliu Mănescu a mai spus că dacă fiecare localitate va avea sistem propriu – de exemplu unul la Bucureşti şi altul la Giurgiu- atunci sistemele respective sunt insulare.
Vajta Laszlo, profesor în cadrul Universităţii de Tehnologie şi Economie din Budapesta, profesor la Centrul de Cunoştinţe Smartpolis, membru al Forumului Smart City din Europa Centrală şi de Est, a menţionat că “oraşul digital sau digitalizat nu este întotdeauna un oraş inteligent, uneori este mai stupid decât un oraş fără digitalizare; de aceea smart city trebuie să reprezinte o îmbinare a tehnologiilor vechi cu cele noi”.
În privinţa Smartpolisului de la Budapesta, Vajta Laszlo a menţionat că este alcătuit din trei piloni: un departament în cadrul Universităţii de Tehnologie, un consorţiu care funcţionează la nivel european şi Forumul smart city pentru Europa Centrală şi de Est care are 65 de membri ce se ocupă de acest concept.
Profesorul maghiar a spus: “Nu îi invidiez deloc pe edilii oraşelor. O viziune a viitorului reprezintă întotdeauna o provocare imensă”.
*  Alba Iulia şi Budapesta, două exemple de smart city
În cadrul evenimentului, au fost prezentate câteva proiecte realizate pe baza conceptului smart city în oraşele Alba Iulia, din ţara noastră, şi Budapesta, din Ungaria.
Besenyei Sarolta, vicepreşedinte ARSCM, şi colegul său Ciprian Alexandru-Caragea au vorbit despre cele 200 de proiecte realizate în ţară. Prin proiectul Smart City Caravan, specialiştii acestui concept au intrat în legătură cu autorităţile locale din 10 oraşe, pe diferite teme din cadrul conceptului respectiv.
Un alt proiect important este Academia Smart City, o platformă naţională de formare profesională pe trei cursuri: introducere în smart city, management în smart city şi expert în smart city. A fost elaborat chiar un ghid de achiziţii publice privind proiectele realizate pe acest concept de către autorităţile centrale şi locale şi a fost introdus, prin sistemul internaţional de standardizare, un standard de calitate pentru smart city.
În privinţa celor 65 de proiecte realizate în Alba Iulia şi în împrejurimile oraşului, s-au implicat peste 80 de companii, pentru ca informaţiile relevante, corecte şi oportune să ajungă rapid de la autorităţi la utilizatori, cu accent deosebit pe informaţiile din domeniul sănătăţii, educaţiei şi transportului. Una dintre firmele implicate în proiectele derulate la Alba Iulia este INTRAROM SA şi, după cum a menţionat Dragoş Balcu, Business Development Manager, în acest oraş se vor testa 100 de soluţii smart city.
Dragoş Balcu a spus: “Alba Iulia este singurul oraş din România care are un manual de branding şi o strategie de dezvoltare pe soluţii smart. În momentul de faţă sunt foarte multe modele de comunicare a datelor. Valoarea noastră adăugată este de a încerca să ne integrăm în această arhitectură. După integrarea comunicării, integrăm serviciile pe care le oferim. De fapt propunem o platformă care să integreze toate serviciile şi toate aplicaţiile din interiorul unui astfel de oraş”.
El a menţionat că în cazul oraşului Alba Iulia firma sa a plecat de la iluminatul inteligent pe trei stâlpi şi a ajuns să creeze o platformă integrată de colectare, analiză şi marketing a datelor din mai multe domenii de activitate a Municipalităţii.
Dragoş Balcu a mai spus: “La Alba Iulia am grupat serviciile în trei direcţii: infrastructură inteligentă, mobilitate şi management. Pe infrastructură inteligentă avem iluminat inteligent care a redus costurile de exploatare cu 70%, siguranţa cetăţenilor prin senzorii instalaţi pe stâlpii de iluminat public şi hotspot wi-fi prin intermediul aceluiaşi sistem. Pe mobilitate, s-a introdus parcarea inteligentă, monitorizarea traficului şi monitorizarea nivelului de zgomot, cu sisteme de alertare pentru fiecare caz în parte. În privinţa managementului, avem un centru de comandă şi control pentru aplicaţii şi servicii, marketing local şi analize de marketing şi statistici”.
Dinspre partea ungară, Budapesta reprezintă un model de bună practică a aplicării conceptului de smart city, iar exemplele oferite în cadrul evenimentului s-au referit la transport şi la modernizarea unei zone din centrul capitalei maghiare.
În privinţa transportului public, Tenk Gabor, director general al Inter Tan-Ker Zrt., a menţionat că în oraşe trebuie să existe un sistem unitar care poate fi realizat în parteneriat cu administraţiile locale. El a spus că în acest domeniu oferă două modele. În primul, autoritatea publică locală este partener printr-o firmă cu compania privată. Astfel, municipalitatea menţine comercializarea biletelor, asigură transportul urban, achiziţionarea combustibilului şi angajarea şoferilor de autobuze. Partea ce revine partenerului privat este aceea referitoare la finanţare, la achiziţia sau producerea autobuzelor, la operarea sistemului de management al traficului, la reparaţii şi întreţinere, la asigurarea, spălarea şi întreţinerea autovehiculelor. În a doua variantă, firma privată se ocupă de toate activităţile, folosind forţa de muncă de pe plan local, dar municipalitatea este nevoită să plătească o taxă publică pe kilometru. În comparaţie cu acest sistem care funcţionează în Budapes­ta, Tenk Gabor a spus despre transportul public din Bucureşti: “Autobuzele care circulă pe străzile din Bucureşti au caroseria joasă funcţionează pe sistem omogen, unitar, iar durata medie de funcţionare nu este cea mai bună”.
*  Car sharing şi regenerare urbană
Legat de traficul aglomerat din marile oraşe, Richard Sareczky, director executiv al MOL Limo, a spus că subdivizia companiei MOL se ocupă de sistemul car sharing.
În şapte luni, de când MOL Limo a introdus acest serviciu în Budapesta, compania a înregistrat 37.000 de utilizatori pentru cele 300 de autoturisme, care au rulat aproximativ 1,7 milioane kilometri, durata medie a unei curse fiind de 25 de minute.
Serviciul oferit de MOL Limo este realizat pe baza unei aplicaţii, ce poate fi descărcată de orice persoană care deţine un smartphone. După descărcare, utilizatorii se înregistrează, caută o maşină în apropiere, o rezervă, se deplasează la ea, o deschid cu telefonul şi o pot folosi. Dacă nu iese din zona Budapestei, după ce termină, utilizatorul închide maşina şi o lasă în locul în care a parcat, de unde va fi preluată de o altă persoană. Cei care folosesc acest sis­tem plătesc o taxă pe minut, în funcţie de durata în care au folosit autoturis­mul. De curând, MOL Limo a mai achiziţionat încă 150 de autoturisme (flota auto ajungând la 450), dintre care 50 sunt din marca Mercedes A Klasse, iar teritoriul în care pot fi utilizate este 70 km pătraţi în Budapesta şi în periferiile capitalei ungare.
Richard Sareczky a menţionat: “Compania MOL doreşte să devină un furnizor de servicii complete de mobilitate şi are un concept integrat referitor la exploatarea şi integrarea mobilităţii. Acest concept cuprinde managementul flotilei auto, staţiile de încărcare electrică şi sistemul car sharing. Nevoia de mobilitate va creşte cu 25% până în anul 2030. Dacă oamenii vor răspunde acestei nevoi cu maşini personale, atunci oraşele vor deveni de nelocuit. De aceea, am introdus serviciul car sharing”.
Un exemplu de bune practici în domeniul smart city îl reprezintă trans­formarea cartierului Corvin din centrul Budapestei. Ana Maria Cioclei, director Marketing şi Vânzări la compania Cordia România, care face parte din Futureal Group, susţine că un oraş smart este un oraş sustenabil, dezvoltat inteligent, care răspunde şi rezolvă problemele cu care se confruntă cetăţenii.
O astfel de problemă a fost în centrul Budapestei, unde zona Corvin era o zonă cu locuinţe insalubre şi fără utilităţi. În primă fază, primăria din capitala maghiară a construit locuinţe sociale pentru oamenii din zona respectivă, iar în a doua fază proiectul privind cartierul Corvin a transformat un ţesut urban depăşit într-un ţesut urban nou.
Ana Maria Cioclei a spus: “Proiectul a fost gândit ca un oraş la scară mai mică, iar în urma lucrărilor, cartierul Corvin a devenit un nume de referinţă pentru Budapesta. Regenerarea urbană a acestui cartier a avut impact pozitiv major asupra bugetului municipalităţii, pentru că au fost colectate taxa pentru proprietăţile rezidenţiale, pentru spaţiile de birouri, pentru spaţiile comerciale, au fost încasate taxe comerciale şi a crescut numărul evenimentelor găzduite în clădirile tip office. Acesta este un exemplu pe care îl putem urma şi în România”.