Consiliul Judeţean Ilfov are în plan să finanţeze Ilfov Business Hub (IBH), un incubator de afaceri pe care l-a înfiinţat în scopul facilitării unei dezvoltări durabile şi sustenabile a judeţului şi a mediului de afacere, a afirmat, în cadrul conferinţei de lansare a Ilfov Business Hub, Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.

Domnul Petrache a declarat: “CJ Ilfov şi-a propus să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă cu gândul la viitor. Personal, nu cred că un consiliu judeţean trebuie să fie doar un furnizor de servicii sociale pentru cetăţeni sau un furnizor de servicii la modul general – alimentare cu apă potabilă, cu electricitate, gaze etc. Bineînţeles, toate acestea sunt necesare, dar fără dezvoltare economică nu au cum să fie puse în practică.

Care este legătura acestor aspecte cu IBH? În primul rând, educaţia. Educaţia este foarte importantă şi ea înseamnă grădiniţe, înseamnă şcoli, investiţii în învăţământul dual, dar şi investiţii în incubatoare de afaceri. Vrem să transformăm Ilfovul, un judeţ tânăr, în cel mai profitabil judeţ al României din punct de vedere economic, să creăm condiţii, un mediu de afaceri propice pentru cei tineri şi toate acestea în contextul în care noi nu avem o cultură a antreprenoriatului.

Îmi doresc ca acest incubator de afaceri să aibă succes pentru că va da un semnal pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor şi sper să dezvoltăm, astfel, Parcul Ştiinţific de la Măgurele. Avem nevoie de noi repere, iar acest incubator este un început pentru alte repere”.

Iniţiativa salutată, atât de reprezentanţi ai mediului de afaceri, unii dintre aceştia având şi rolul de mentor în cadrul IBH, precum şi de reprezentanţi ai mediului academic din Capitală, care văd programul drept o oportunitate pentru tinerii de la noi şi pentru mediul de afaceri în ansamblul său.

Rodica Lupu, CEO&founder Loop Operations: “IBH este un incubator dedicat afacerilor cu un grad ridicat de inovare, care au vocaţia de a fi relevante pentru Măgurele Science Park”

IBH este un incubator dedicat afacerilor cu un grad ridicat de inovare, care se pot integra într-un ecosistem coerent, care sunt capabile de colaborare şi care au vocaţia de a fi relevante pentru Măgurele Science Park.

“Ne dorim să găsim companii care să aducă valoare adăugată economiei judeţului Ilfov. IBH nu este un investitor, nu este un program de formare şi mentorat, nu este un spaţiu de co-working, nu este o unitate de networking şi suport şi nu este nici un serviciu de consultanţă, dar toate acestea sunt oferite în cadrul programului nostru. Ce nu am dori noi, însă, este ca IBH să fie identificat doar cu mentoratul sau doar cu finanţarea pentru că, deşi într-adevăr, toate acestea sunt incluse în program, cei care vor decide să aplice ar trebui să o facă numai în măsura în care acesta li se potriveşte. Noi căutăm oameni care au nevoie de mai mult decât nişte bani pentru a face o afacere sustenabilă”.

Înscrierea este deschisă, iar participarea în programul Ilfov Business Club presupune o selecţie a aplicaţiilor iniţiale, urmând ca pe baza unor criterii să fie alese 60 de idei de afaceri, a mai spus doamna Lupu, adăugând: “Criteriile sunt legate de locul de provenienţă şi de locul în care se va înfiinţa afacerea; de tipul de afacere propus – sunt puţine domenii exceptate, dar cu toate acestea există diferenţe cu privire la ponderea pe care o au anumite tipuri de afaceri pentru că suntem interesaţi de idei inovative. Aşadar, cu cât gradul de inovare este mai ridicat, cu atât punctajul care se obţine va fi mai mare.

Alte criterii vizează experienţa/expertiza (practică sau teoretică) pe care o au respectivii antreprenori (sau viitori antreprenori) în domeniul în care vor să pornească afacerea; gradul de maturitate al ideii (dacă au discutat cu cineva despre ideea lor, dacă au un prototip etc.) şi gradul de noutate. De asemenea, cei care au deja o afacere, nu sunt excluşi”.

Astfel, cei 60 de aplicanţi selectaţi vor intra într-un program de pre-incubare de cinci luni de zile (a şasea lună fiind dedicată pregătirii pentru concurs), vor participa la workshop-uri practice cu mentorii de la IBH, dar şi la sesiuni de consiliere individuală, astfel încât aceştia să fie sprijiniţi, să rafineze ideea, să îmbunătăţească planul de afaceri etc., a mai explicat Rodica Lupu.

“O a doua parte a programului este dedicată dezvoltării abilităţilor de prezentare şi de pitching pentru că cei 60 vor participa la un concurs pentru a intra în incubator. Concursul va avea două etape: prima se referă la planul de afaceri şi vor fi selectate cele care întrunesc criteriile. Apoi, cei care au fost selectaţi în această primă etapă, îşi vor susţine proiectul în faţa unor antreprenori şi business angels. Ne-am dorit acest tip de juriu pentru ca şi proiectele, ideile care nu reuşeşc să intre în incubator (care nu reuşeşsc să ajungă printre cele 16 selectate), dar au potenţial să poată avea o şansă la finanţare privată de la investitorii la care noi îi expunem. Noi încercăm să îi expunem pe toţi cei 60, vrem să facă un pas în faţă, dar vom rămâne cu 16 pe care îi păstrăm în programul de incubare care va dura trei ani de zile. În cei trei ani de zile, cei 16 antreprenori selectaţi vor avea acces la servicii de consultanţă, evenimente de networking, expunere la comunităţi şi investitori, consultanţă pentru finanţare, pentru scalare, pentru pieţe internaţionale, la tot ce au nevoie, astfel încât afacerea respectivă să îşi ia zborul.

Acest program va fi personalizat, iar incubarea se face în baza unui contract de incubare însoţit de o foaie de parcurs, agreate împreună cu mentorii din hub şi potenţialii investitori. Mai exact, firma incubată primeşte nenumărate facilităţi, dar are şi nişte obligaţii care ţin de diligenţă, au obligaţia de a munci, de a nu compromite sau de a nu trata cu superficialitate efortul pe care îl face incubatorul”, a mai precizat Rodica Lupu. Aceasta este de părere că există un ecosistem destul de bine dezvoltat în regiune pentru acest lucru, astfel că tinerii şi antreprenorii de la noi trebuie doar să aibă gândirea potrivită şi să caute oamenii care îi pot sprijini în dezvoltarea afacerii.

Nu în ultimul rând, domnia sa a subliniat faptul că aplicanţii nu le recomandă să se raporteze la bani, pentru că sunt ultimii de care au nevoie, ci la oamenii cu care vor lucra şi la determinarea pe care o au, acestea fiind mult mai importante.

La conferinţa de lansare a incubatorului au fost prezenţi atât reprezentanţi ai universităţilor din Bucureşti, cât şi ai mediului de afaceri. Astfel, Cristina Chiriac, fondator Flori de Ie şi preşedinte al CONAF, salută iniţiativa CJ Ilfov şi consideră că economia pe o piaţă concurenţială într-o societate democratică funcţionează cu mai multe motoare, pe diverse turaţii.

Domnia sa ne-a menţionat: “Economia aceasta nu poate exista în lipsa iniţiativelor antreprenoriale, a unor grupuri de antreprenori care se pliază mai uşor, se adaptează cu mai mare mobilitate realităţilor unei lumi extrem de dinamice. Se prefigurează, astfel, o nouă clasă antreprenorială. Mediul de afaceri are nevoie de asemenea iniţiative, mesajul principal fiind acela de coagulare a eforturilor administraţiei publice pentru construirea unei relaţii funcţionale cu mediul privat, ceea ce nu poate avea decât un rezultat benefic, investiţia în educaţie fiind cel mai important segment în dezvoltarea durabilă a României”!

De asemenea, în opinia doamnei Chiriac, este necesar ca şi celelalte administraţii locale din ţară să preia, cât mai repede, această iniţiativă, întrucât o ţară puternică are nevoie de antreprenori puternici care sa facă faţă provocărilor şi competiţiei internaţionale, aşadar multiplicarea acestei iniţiative nu poate aduce decât beneficii economice şi sociale – plus valoare în economie, pe care antreprenorii de pretutindeni o creează.

“O societate este funcţională atunci când există o relaţie de respect, încredere şi investiţie în domeniile prioritare! Deşi la nivel de conştiinţă factorii decidenţi realizează importanţa antreprenoriatului, în realitate paşii sunt destul de mici şi ceea ce îi lipseşte astăzi României Antreprenoriale este curajul şi o mai mare susţinere. În loc să vorbim de piedici, să găsim soluţii”, a mai subliniat domnia sa.

Nu în ultimul rând, deşi în economie nu prea există domenii perdante, dacă ştie să facă business, să fie atent la nevoile de viitor ale pieţei, dacă înţelege demersul tehnologic şi intuieşte impactul pe termen mediu şi lung al transformărilor radicale din societate, un viitor antreprenor va face alegerea potrivită, uneori riscantă şi mai puţin înţeleaptă pe moment. Cristina Chriac îi sfătuieşte pe viitorii antreprenori să acceseze domeniul care le place şi la care se pricep, pentru care s-au pregătit în acel sens, dar şi să încerce să anticipeze corect domeniile competitive la nivel mondial.